luni, 24 decembrie 2012

multumesc :)

daca anul trecut, pe vremea asta, spuneam ca Mos Craciun exista. ei bine, si anul acesta spun acelasi lucru. exista! el nu aduce daruri doar copiilor cuminti, ci tuturor. cu sau fara trup de copil :) doar ca, poate ne e infundat hornul si zic ca ar trebui sa chemam un nenea hornar, sa ni-l desfunde. numa' zic.
bun, bun, bun.
multumesc tuturor celor care de-a lungul anului, si nu numai, mi-au fost alaturi.
multumesc pentru tot ce am primit in acest an, material si spiritual. si Doamne, sunt multe pe lista!
multumesc pentru experientele, lectiile de viata primite, oamenii frumosi care au intrat in viata mea.
sunt multe pentru care trebuie sa multumesc. si o fac. si in gand. ideea e ca in acest moment, lasand toate lucrurile urate la o parte, simt mult iubire, pace, liniste. vi le dau si voua, tuturor. cu mult drag! :)

Craciun fericit!

w
love, live, life

joi, 13 decembrie 2012

din seria "nevoi-resurse"

avem asa:

nevoi. multe. incalcite. tot nevoi sunt. in ordine aleatorie:
- o mama. sau de Nevasta. iar s-au adunat un milion de lucruri de impartasit cu cineva care sa ma asculte si atat. fara sfaturi, sugestii si alte recomandari. doar sa ma asculte.
- atentie. de afectiune. de surprize placute. doar asa, sa ma simt eu bine.
- siguranta. linistea  mi-am gasit-o de mult. si fac tot posibilul sa mi-o pastrez. imi dau silinta sa fiu mai buna, mai empatica si mai sociabila decat eram pana acum. uneori imi iese, alteori, nu chiar. dar ma stradui.

resurse. infinit de multe. trebuie doar sa fac alegerea corecta ;)
- pe mama o am. sunt mandra de ea si o iubesc. dar nu e chiar genul de mama de care am eu nevoie acum. nici distanta nu ajuta prea mult. Nevasta este si ea. departe. dar o s-o iau in brate curand. si vrea, nu vrea, va trebui sa ma asculte. o sa ii lipesc gura cu ceva, sa nu ma intrerupa, in stilul ei caracteristic :)).
- o primesc. dar nu asa cum simt nevoia. dar, fiindca sunt optimista din nascare, ma multumesc cu ce am. si incerc sa ma bucur cat mai mult de ceea ce primesc. si mai ales de ceea ce ofer.
- o am si pe aia. dar fiind un om caruia ii place sa planifice lucrurile, sa le aiba cat mai clare... o mai iau pe aratura. din nou, ma stradui foarte tare sa las lucrurile sa vina de la sine, sa nu fortez nimic. si imi iasa :D.

no. ma simt mai bine. cine mai zambeste alaturi de mine?


w
love, live, live

vineri, 30 noiembrie 2012

ghiveci reloaded

imi zboara o gramada de ganduri si sentimente prin minte si suflet. mi-e tare greu sa le descalcesc, daramite sa le impartasesc cu cei implicati...
sentimente contradictorii, dulci si frumoase in acelasi timp. cum se poate asa ceva?
dor, dorinta, nevoie, fluturasi, incredere. pfuai. de ce nu a inventat nimeni pana acum un 'descalcitor' de ganduri? cred ca-mi era mai usor.

un cerc s-a inchis. un altul s-a deschis.
ma simt si ma port ca la 18 ani. ceea ce nu e neaparat de rau sau de bine.
zambesc mai des. ceea ce e de bine, clar. zambeam si inainte. dar acum o fac mai cu toti dintii :))
daca ar fi sa fac o comparatie intre viata din cercul inchis si cel deschis... ar iesi cam asa: ma simt mai implinita, mai fericita si mai luminoasa acum. mai buna. si inainte eram, dar nu la intensitatea asta.

imi vin in minte termenii/ sentimentele de naivitate, incredere si speranta.
fiecare din noi avem un dram de naivitate in anumite privinte. cu toate riscurile de a fi luati de fraieri, ca sa folosesc termeni mai academici. o data ce ti-ai muscat-o, sufli si in iaurt, right? la fel se aplica si in cazul increderii.
de regula, sunt o persoana deschisa si sociabila care acorda credit tuturor celor cu care intru in contact. bad me, ar zice unii. dar imi asum riscurile la care ma supun facand asta. de multe ori nu sunt atenta la semnalele care mi se dau si de cele mai multe ori mi-o musc. si merg mai departe. asta sunt eu. incerc sa iau doar partile bune ale unei situatii. din cele urate, incerc sa invat ceva. imi iasa si nu prea. din nou, asta sunt eu.

ce te faci cand nu mai ai incredere? si oamenii iti castiga increderea mai greu? sau deloc?
ei bine, as vrea sa-mi raspunda o persoana caruia ii este castigata mai greu increderea. din pacate, la mine nu se aplica. deci nu pot raspunde.
pot da cu presupusul. si anume: in timp, cu rabdare si afectiune. cred. illuminate me, please :)


acelasi ghiveci. cam aceleasi intrebari.

love, live, life
w

duminică, 11 noiembrie 2012

secret circles

am inchis inca o data (si sper, pentru ultima data) cercul vicios in care ma invarteam ca o gaina beata de 1 an.
a fost o perioada plina de evenimente frumoase si mai putin frumoase. suisuri si coborasuri. in ultimii 3 ani, am crescut. si am crescut frumos. nu vreau sa redevin fiinta de dinainte. de asta trebuia sa ies din el. simteam ca ma sufoc. mai devreme sau mai tarziu, tot trebuia sa ii pun capat.
si de data asta, a fost nevoie de cineva din exterior care sa ma determine in vreun fel sa 'fac pasul'. si pentru asta ii multumesc.
desi ma doare stiind ca sufera, cred ca e mai bine asa, mai bine decat sa suferim mai mult, amandoi, mai tarziu. din pacate, oricat am vrut sa mearga relatia... e prea mult. am anumite asteptari... degeaba vreau eu, daca el ma ignora la capitolul asta. din pacate.
e un om bun, cu capacitati incredibile, dar pe care nu le foloseste. se complace situatiei in care e si nu vrea sa creasca. intelectual vorbind. ori eu nu vreau langa mine un om care nu face prea multe cu viata lui. ori nu are asteptari prea mari de la el, respectiv de la cei din jur. in cazul asta, faptul ca ma iubeste (si culmea, il cred si il simt) nu e de ajuns. nici faptul ca planuiam sa ne luam o casa a noastra nu a fost de ajuns. desi nu i-a cazut bine, cred ca am procedat corect 'negrabindu-ne' in privinta asta.
ii doresc tot binele din lume. ma bucur ca, de data asta, a acceptat ruptura intr-un mod calm, fara prea multe jigniri si rautati. de asemenea, ii doresc sa isi gaseasca pe cineva care sa il ia fix asa cum este, sau care sa se modeleze mai bine dupa el. eu nu am putut face asta. sa fie fericit :)

_____________________________________________________________________________________

in acelasi timp, un alt cerc s-a deschis. si paradoxal, ma simt foarte bine. ma simt impacata si libera. desi nu am dormit mai mult de trei ore azi noapte, ma simt tare fresh. melodia asta spune multe...
coincidentele nu exista. toate se intampla cu un rost, si intr-un anume moment. si totusi, ma simt tare bine stiind ca am facut o persoana fericita. ma bucur ca pot aduce si lumina in viata celor din jurul meu, nu doar intuneric. le iau ca si complimente, ca si asa mi-au murit laudatorii :)).
dupa nu stiu cat timp, m-am deschis mai mult decat am crezut ca pot sa o fac. si a fost tare bine. poate de asta nu am putut dormi. de la emotii, stare de euforie, whatever. sper sa nu se termine prea curand si asta e mai mult un gand ratacit, sa ma accepte as I am. paranteza inchisa.


don't forget the 3l!

love, live, life
w

marți, 30 octombrie 2012

amestecaturi

relatia noastra nu e cea mai stralucita si nu ne intelegm perfect.
dar poate
+ experienta din Cehia il va maturiza mai mult. sau il va face mai responsabil. sper. pentru binele lui.
+ ii va prinde bine sa se auto gospodareasca si astfel, sa fie mai atent la modul in care isi cheltuie banii.
+ va invata sa respecte mai mult oamenii din jurul lui, ma refer la cei apropiati lui, si lucrurile pe care le primeste, mai mult sau mai putin conditionat.
+ va invata sa se respecte mai mult pe el insusi si va avea mai multa incredere in el.
+ isi va da seama ca "prietenii" sunt doar de ocazie si ca de cele mai multe ori profita de pe urma lui.

cu toate ca
- nu pot sa nu ma gandesc in ce conditii va locui si cu ce fel de oameni
- nu stiu cat de bine o sa ii fie acolo
- daca va avea nevoie de ajutor, nu voi fi acolo, sa il sprijin.

sper doar sa fie de bine.
 ________________________________________________________________________________

 pana la urma, nu sunt chiar amestecaturi, poate doar ganduri ratacite si greu de asternut pe o pagina online.
asta e. data viitoare...

w

miercuri, 24 octombrie 2012

trei

din eternele intrebari existentiale:
- de ce avem nevoie sa socializam?
- de ce simtim nevoia sa ne deschidem sufletul?
- ne face sa ne simtim mai liberi? sau e doar la nivel de subconstient?

din raspunsurile pe care de cele mai multe ori nu le primim:
- socializarea ne face umani. ne ajuta la dezvoltarea noastra ca fiinte spirituale. ne face sa fim mai buni.
- i-as zice comunicare. asertiva daca se poate. daca nu, asta e. se leaga de raspunsul de mai sus.
- o da. foarte liberi. cred ca are si putin (sau mai mult) legatura cu subconstientul.

cui ii e foame? sa vina la ghiveci!

w
love, live, life

marți, 18 septembrie 2012

draga dom'le primar (2)

iti mai aduci aminte, draga reprezentant mirific al urbei (buric al pamantului as indrazni) ce scriam aici?

ei, dupa minunatele alegeri locale din iunie, ai fost ales de majoritatea orasului, primar. sincer, daca pana atunci imi venea sa musc din masa cand auzeam numele tau sau realizarile din ultimii patru ani, dupa ultimele "scandaluri" din primarie te cam compatimesc. si nu pentru ca neaparat ai avea nevoie de compatimire sau ceva de genul asta. nu. ci doar pentru ca in viata toate se platesc, intr-un fel sau altul. roata se invarte si chestiile urate si gresite se intorc impotriva noastra. 
cumva, las deoparte toata incrancenarea la adresa domniei tale si iti urez multa bafta in batalia politica pe care, vrei sau nu, trebuie sa o duci cu unii consilieri locali. multa putere de munca si minte deschisa!  :) 

totusi, mi-ar place ca numele orasului, de pe acoperisul Colegiului "E. Negrutiu" sa apara intr-o culoare, nu in culorile curcubeului (exprimare light).
de asemenea, poate ca ar merita sa se finalizeze si lucrarile incepute inainte de zilele orasului...

numai bine, pentru toata lumea :)

w
love, live, life